Meniu

Nicolae Iorga

  • Istoric
  • n. 05 Iunie 1871
  • d. 27 Noiembrie 1940
  • Cunoscut şi ca

  • critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar

Detalii Cărţi Citate Opere Referate

Detalii

Detalii

  • Despre

    Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga, n. 5 iunie 1871, Botoşani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judeţul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor şi filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”. După studii elementare şi gimnaziale în Botoşani, a urmat Liceul Naţional din Iaşi în 1888. A absolvit Universitatea din Iaşi într-un singur an cu diploma "magna cum laude", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin şi Leipzig, obţinând doctoratul (1893) la numai 23 de ani. A fost cofondator al partidului Partidul Naţionalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, ministru, şi, pentru o scurtă perioadă, prim-ministru. Copil minune, polimat şi poliglot, cu o activitate ştiinţifică prolifică, Iorga a scris 1003 volume, 12755 articole şi studii şi 4963 recenzii, aceasta culminând cu Istoria României, în zece volume. A predat la Universitatea din Bucureşti, la cea din Paris şi la alte instituţii de învăţământ academice şi a fondat Congresul Internaţional de Studii Bizantine şi Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE). A transformat oraşul Vălenii de Munte într-un centru academic şi cultural. În paralel cu contribuţiile sale ştiinţifice, Nicolae Iorga a fost un activist de centru-dreapta, ale cărui orientări politice au inclus elemente ale conservatorismului, naţionalismului şi agrarianismului. Deşi în ultima parte a liceului a intrat sub influenţa marxismului, Nicolae Iorga a depăşit acest episod în timpul universităţii, având să adere pentru scurt timp la grupul literar conservator Junimea. Nicolae Iorga a fost o figură centrală a Sămănătorului, revistă populistă şi a fondat reviste conservatoare ca Neamul Românesc, Drum Drept, Cuget Clar şi Floarea Darurilor. A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor. A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susţinerii cauzei românilor din Austro-Ungaria şi a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A iniţiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Naţional Liberal şi al Partidul Naţional Român. S-a opus grupării fasciste Garda de Fier şi, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susţină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II-lea, intrând după dizolvarea tuturor celorlalte partide în partidul unic, de sorginte corporatistă şi autoritaristă, Frontul Renaşterii Naţionale. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii Corneliu Zelea Codreanu, contribuind astfel fără voie la uciderea sa, Iorga şi-a atras antipatia legionarilor. A rămas o voce independentă a opoziţiei după ce Garda a instaurat Statul Naţional-Legionar, fiind în cele din urmă asasinat de un comandou legionar. După aflarea veştii asasinării lui Iorga, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

  • Adresa personalităţii
    https://vorbeste-romaneste.ro/personalitate/nicolae-iorga/