
Mihail Kogălniceanu
- Istoric
- n. 06 Septembrie 1817
- d. 01 Iulie 1891
- Cunoscut şi ca
om politic, publicist român, prim ministru al României
Detalii
-
Despre
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric şi publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, şi mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza şi Carol. A fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali români ai generaţiei sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, şi-a început cariera politică în calitate de colaborator al prinţului Mihail Sturdza, în acelaşi timp ocupând funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi şi a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri şi activistul Ion Ghica. A fost redactor şef al revistei Dacia Literară şi profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autorităţile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naţionalistă susţinut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluţiei de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiţiei Dorinţele partidei naţionale din Moldova. După Războiul Crimeii, prinţul Grigore Alexandru Ghica l-a însărcinat cu elaborarea unui pachet de legi pentru abolirea robiei romilor. Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă Steaua Dunării, a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, şi l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul său pe tot parcursul vieţii, la tron. Kogălniceanu a susţinut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boiereşti şi secularizarea averilor mănăstireşti. Eforturile sale pentru reforma agrară au dus la o moţiune de cenzură, care a declanşat o criză politică care a culminat cu lovitura de stat din mai 1864, provocată de Alexandru Ioan Cuza pentru implementarea reformei. Cu toate acestea, Kogălniceanu a demisionat în 1865, în urma conflictelor cu domnitorul. După un deceniu, a pus bazele Partidului Naţional Liberal, dar mai înainte de a jucat un rol important în decizia României de a participa la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, război care a dus la recunoaşterea independenţei ţării. În ultimii ani de viaţă a fost o figură politică proeminentă, preşedinte al Academiei Române şi reprezentant al României în relaţiile cu Franţa.
-
Adresa personalităţiihttps://vorbeste-romaneste.ro/personalitate/mihail-kogalniceanu/
-
Sofia Nădejde
Tudor Arghezi
Constantin Brâncuşi
Liviu Rebreanu
Ion Creangă
Mihai Eminescu
Ion Luca Caragiale
Victor Eftimiu
Titu Maiorescu
Mihail Sadoveanu
Vasile Alecsandri
Nicolae Iorga
Octavian Goga
George Enescu
Ioan Slavici
Ion Agârbiceanu
Panait Istrati
Mahatma Gandhi
Garabet Ibrăileanu
Eugen Lovinescu
Hortensia Papadat-Bengescu
Constantin Negruzzi
George Coşbuc
Ion Minulescu
Veronica Micle
George Bacovia
Barbu Ştefănescu Delavrancea
Traian Demetrescu
Spiridon Popescu
Avram Iancu